Oare ce inseamna? O viata de om, o clipa trecatoare, calatorii in timp cu mintea, mereu absent trecutul si totusi mereu prezent. Cand zici trecut tu te gandesti la ce ai pierdut ... si te gandesti, ar fi fost altfel daca... dar ce folos sa te gandesti la ce a fost, priveste-n fata viitorul de vrei sa schimbi ceva, fii altfel si de azi arata ca faci ceva cu viata ta. Trecutul ... ginduri frumoase, sentimente uitate, revin in mintea noastra ... Ai vrea sa te intorci la clipele pierdute, sa pretuiesti tot ce parea banal, caci orice floare care imboboceste e un motiv de bucurie, e un motiv sa meditezi, te gindesti oare cum e lumea atat de trista , singura ... Tu vei raspunde e firesc, pentru ca ea nu pretuieste ce este pur, ce e frumos, ce este simplu, chiar si o floare e un motiv de bucurie ...
Trecutul este mereu prezent in gandurile mele, privesc in urma si vad tot felul de amintiri, mai bune, mai rele, dar aceste amintiri sunt insasi viata mea. As vrea sa le pastrez mereu in inima mea si sa nu le uit niciodata ... Inima sa fie sipetul ascuns unde nu poate cauta nimeni, acolo unde amintirile sunt mereu in siguranta, stiute numai de mine.
Daca privesti in trecut si il pretuiesti daca mereu gindesti la el inseamna ca dispretuiesti prezentul?
Nu! Eu nu cred ca este asa. Trecutul, este existenta efemera insasi a omului pe acest pamant si fara el am fi pustii, ca un desert in care oazele nu au ce cauta, caci moartea stapaneste totul.
Dar e ceva cu acel trecut, acel prezent si viitor, noi trebuie sa invatam sa pretuim, orice moment si orice clipa, asemeni pamantului care asteapta ploaia insetat dupa adevar, cunoastere, avid sa se spele de tot ce a fost rau ...
Viitorul ... ceva despre care vorbim in necunostinta de cauza. Nimeni nu stie ce ii rezerva viitorul, uneori viitorul vine si iti bulverseaza intreaga existenta comuna ... in bine sper. Nu te gindesti mereu la ceea ce inseamna viitor, la ce va fi, incerci sa ramai in trecut dar cel mai bine te descurci in prezent.
Prezent, daca ar fi sa spun ce este pentru mine nu as sti, dar stiu ceva prezentul de azi maine va fi trecut deci ceva de care imi voi aminti in momentele bune sau rele ale existentei mele.
Prezentul este deci ceva ce ar trebui pretuit mai mult decat se face, caci nu peste mult timp va deveni trecut, acel trecut de care te vei lega mereu de-a lungul existentei tale.
Acest trecut a fost cindva prezent si viitor si undeva acolo sus e steaua ta ... Tu nu vei sti care e a ta, dar ea te stie, te cunoaste, caci de la nastere ti-a fost data ca zestre pe acest pamant de Dumnezeu.
Priveste cerul instelat e minunat si chiar de totul este greu si totul ti se pare rau tu nu uita ca bucuria ta numeni nu ti-o poate lua trecutul e al tau si al tau mereu va fi, cu acel miros de levantica el iti sopteste la ureche ^nu ma uita, eu sunt aici, eu sunt prezent in toate ...^
Trecut prezent si viitor, de vei gandi asa viata tu altfel vei vedea si vei afla ce important este momentul ce traiesti, nu irosi ce nu vei mai avea. O viata ai, deci fii demn de ea. Sunt pe pamint atatea lucruri de care sa te poti bucura: un trandafir abia imbobocit, un fluture mereu poznas, o pasare ce dimneata te trezeste la fereastra, un bob de roua, un gand frumos, o amintire, nu uita nicicand aceste lucruri, ele sunt chiar viata ta.
Si poate in amurgul vietii, cand voi citi aceste randuri imi voi aduce atunci aminte cine am fost si ce speram si voi afla cu siguranta de m-am schimbat, de mai sunt eu ... Ganduri confuze, pe aripa vantului ce odata scrise se concretizeaza pe aceasta foaie de hartie, sub ochii mei mirati si ma intreb atatea lucruri, mii de ganduri vin gramada nu mai pot sa le opresc, scriu si uit de tot ce este si alte vremuri parca sunt, alt orizont si alta lume, mai buna asa cum o sper eu.
Ce voi gandi cand vor trece anii citind aceste randuri nu stiu, dar stiu ca voi simti mereu acea emotie, ce vine si se strecoara langa tine cand te gandesti la ce ai fost, la ce esti, la ce va fi ...
